Descriere
Succesiunea de reuniuni la nivel înalt de la mijlocul lunii iunie, aranjate în contextul prezenței pe continent a președintelui american Joe Biden, va rămâne referința observatorilor interesați de afacerile globale. De-a lungul unei săptămâni, prezența fizică a liderului de la Casa Albă printre aliații europeni a întrupat în bună măsură sloganul „America is back”.
Agenda globală a noii administrații de la Washington a început să se devoaleze treptat, începând cu summit-ul G7 din Cornwall. Am luat notă de viziunea celor mai puternice șapte economii și democrații din lume, pe ținte ambițioase privind restabilirea ordinii mondiale bazate pe reguli de drept internațional, limitarea încălzirii globale, controlul armelor strategice, securitatea cibernetică, taxarea corporațiilor, reducerea decalajelor de dezvoltare, dar și combaterea pandemiei actuale și a celor care probabil vor izbucni într-o lume tot mai vulnerabilă.
Obiectivele G7 au fost decantate mai apoi la summit-urile NATO și UE de la Bruxelles. Mulți lideri și analiști au afirmat că mediul de securitate din Europa se deteriorează, iar o Alianță unită și credibilă, cu capabilități nucleare, este esențială. NATO își extinde aria de operare, cu domeniul cibernetic și cu spațiul extra-atmosferic.
Finalul de turneu european al președintelui Biden a însemnat confruntarea cu Vladimir Putin la Geneva, prima întâlnire față-în-față a celor doi în calitate de șefi de stat. O întâlnire între vechi cunoscuți, cu profiluri psihocomportamentale aproape diametral opuse, cu potențial de „make it or break it”. Discuțiile au lăsat impresia unui gambit practicat de SUA, cu o serie de compromisuri pentru a „sparge gheața” relației tensionate de prea mult timp. Consecințele întâlnirii rămân în observare și doar la nivel speculativ se poate indica un câștigător. Efectele întâlnirii Biden-Putin se vor vedea în timp. Va mai fi nevoie și de alți pași până la o relație cel puțin amiabilă între SUA și Rusia. De aceea, dialogul ruso-american este la fel de important ca reînnoirea planurilor pentru NATO 2030, pentru apărarea aliaților și a României.
Factori și conjuncturi diverse, disecate de analiștii Monitorului Apărării și Securității în acest număr al revistei, ar putea conduce la o lume mai sigură sau, dimpotrivă, la eșuarea într-o altă spirală de insecuritate. La nivel mondial, există tensiuni și provocări generate de conduita Chinei în economia și în politica mondială, dar și conflicte armate prelungite, precum cele din Afganistan, Libia, Siria. La șase luni de la ieșirea formală a Marii Britanii din UE, liderii europeni se luptă pentru a recupera costurile acestui divorț, lucru care afectează o bună parte din fluxurile de idei, capital și persoane peste Canalul Mânecii. Sunt toate semnele că SUA și Marea Britanie vor face mai departe o echipă formidabilă și că zona indo-pacifică va capta eforturile politice, diplomatice, militare și și economice ale celor doi aliați pe foarte mulți ani de
acum înainte. Retragerea celei mai mari părți a forțelor NATO din Afganistan anunță o a doua jumătate de an dinamică și greu previzibilă. O situație la fel de fierbinte precum această vară.
Bogdan Nicolae
Redactor șef
-0.00%
